YRE (Young Reporters for the Environment, tradus – Tineri reporteri pentru mediu) este un program internaţional pentru elevii preocupați de educaţia pentru o dezvoltare durabilă, iniţiat de Fundaţia Mondială de Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE), în anul 1990. În prezent, programul YRE este implementat în 30 de ţări din întreaga lume: Canada, China, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda de Nord, Iordania, Israel, Italia, Kazakhstan, Letonia, Macedonia, Malta, Mexic, Muntenegru, Maroc, Olanda, Noua Zeelandă, Portugalia, România, Scoţia (UK), Slovacia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia şi Ţara Galilor (UK). În Romania, programul YRE este coordonat de Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie (CCDG).
Scopul YRE este de a implica elevii în rezolvarea unor probleme privind mediul înconjurător. Elevii, coordonaţi de profesorii lor, vor realiza investigaţii de mediu şi le vor publica online, sub forma unor reportaje scrise (articole), fotoreportaje (fotografii) sau videoreportaje (scurte filmuleţe video) cu scopul de a transmite rezultatele lor către publicul larg. La finalul materialelor jurnalistice, elevii trebuie să propună soluţii pentru rezolvarea problemei de mediu pe care au studiat-o.
Prin intermediul programului YRE, elevii participanţi îşi pot dezvolta aptitudinile şi îmbogăţi cunoştinţele despre mediu. De exemplu, dobândind o mai bună înţelegere a problemelor legate de dezvoltarea durabilă, tinerii din programul YRE sunt mai deschişi spre comunicare, au propriile iniţiative, lucrează în echipă, fac analize critice, devin mai responsabili şi îşi dezvoltă spiritul de lider. Programul YRE le oferă tinerilor talentaţi o viziune a lumii profesionale a jurnalismului şi îi poate determina pe elevi să devină jurnalişti pe viitor.
***
Cât ne costă în realitate măștile de unică folosință?
Ciobanu Ioana, Sandu Mara, clasa a VII-a C,
Prof. coordonator Corina Bîra,
Școala Gimnazială Nr. 10, Bacău
– Măștile se află peste tot în natură
Mulți oameni le aruncă în spațiile verzi sau în canalizări fără să își dea seama că acestea pot deveni focare de infecție, dacă sunt îmbibate cu virusuri. În plus, măștile de unică folosință au plastic în compoziție și nu se vor dezintegra prea ușor în mediu, iar primele care vor avea de suferit sunt animalele.
– Aceste măști pun în pericol viața tuturor animalelor
Acestea s-au găsit chiar și pe fundul mării și pe plaje afectând viețuitoarele din apă. Cercetătorii au descoperit că multe specii de pești consumă resturi de plastic pe care le confundă cu hrana, ceea ce le pune viața în pericol. Multe păsări au avut si ele de suferit de la masca de unică folosință, elasticul alb de la măști se prinde de picioarele lor iar acestea nu mai pot zbura și rămân înfometate, iar după o perioadă mai lungă de timp, dacă nu sunt salvate, mor.
– Măștile distrug planeta
Un studiu estimează că numai în Marea Britanie, dacă fiecare persoană ar folosi o mască de unică folosintă pe zi timp de un an, ar crea 66.000 de tone suplimentare de deșeuri contaminate și 57.000 de tone de ambalaje din plastic. Oamenii trebuie să știe că durata de viață a măștilor sanitare aruncate pe jos este de 450 de ani, fapt ce face ca ele să fie ca niște bombe cu ceas, mai ales în condițiile crizei climatice a planetei noastre. Măștile pot fi luate de vânt, apoi de apa de ploaie și ajung în apele curgătoare care le poartă în mări și oceane. Așa se explică faptul că au fost găsite măști de protecție până și pe plajele unor insule nelocuite.
Măștile de unică folosință aruncate oriunde
– Cum putem să facem ca toate aceste lucruri rele să nu se mai întâmple?
În primul rând ar trebui să purtăm cât mai multe măști textile deoarece putem să le spălăm, nu le aruncăm ca măștile de unică folosință și protejează mai mult și astfel am salva animalele și planeta. Purtarea de măști textile poate ajuta la reducerea transmiterii coronavirusului către ceilalți, iar astfel toți am fi mai protejați și mai în siguranță. Presupunând că un om folosește 7 măști de unică folosință pe săptămână, iar într-o familie sunt 3 persoane, într-o lună se vor folosi 84 de măști. În România sunt 19,41 milioane de persoane, deci 1.630, 44 de măști sunt în medie folosite într-o lună.
Ce știu și ce nu știu oamenii despre măștile pentru protecția anti-Covid
Noi am dat un chestionar la care au răspuns 38 de persoane, din care 21 elevi, 15 angajați și 2 în alte situații. Dintre aceștia 22 ies din casă zilnic, adică 57,89 % (mai mult de jumătate). Aceștia care ies folosesc în medie, 9,72 măști pe săptămână. Cei care ies mai rar folosesc 6,94 de măști pe săptămână. 29 dintre respondenți folosesc doar măști de unică folosință, adică 76,31%.
Dintre cei 38 de respondenți, doar 13 ( 34, 20%) știu sigur că măștile de unică folosință nu se pot recicla, 9 cred că se pot recicla, iar 16 nu știu. Asta dovedește că este nevoie de o informare mai bună a oamenilor pentru a înțelege impactul negativ asupra mediului. 23 dintre respondenți au folosit măști textile, adică 60, 52 %. Problema e că doar 8 dintre ei ( 34,78%) le consideră eficiente.
În urma rezultatelor obținute din acest chestionar reies următoarele:
– fiecare om are nevoie zilnic de cel puțin o mască;
– cei mai mulți folosesc măști de unică folosință;
– doar 34, 21 % știu că măștile de unică folosință nu se pot recicla;
– deși 60, 53% au folosit și măști textile, doar 34,78 % au încredere în ele.
De aceea ne-am propus să le vorbim colegilor și părinților noștri despre impactul negativ al măștilor de unică folosință asupra mediului și că se pot folosi măști textile care au un filtru de carbon pe interior, pentru a beneficia de următoarele avantaje:
– se reduce poluarea;
– se economisesc bani ( deși ele sunt mai scumpe se spală și se refolosesc);
– sunt mai atractive deoarece se pot realiza diferite modele în diferinte culori;
– nu se umezesc ca cele de unică folosință (medicale), deci sunt mai ușor de suportat;
– oferă protecție împotriva virusurilor;
– prin călcare, măștile textile devin mult mai igienice decât măștile nesterile din comerț.
În concluzie măștile textile sunt mai bune, mai frumoase și mai eficiente decât cele de unică folosință deoarece protejează natura, ne protejează pe noi oamenii și pot fi reutilizabile.
Măștile textile, un bun prieten în viața noastră!
***
Produsele de curățenie – dușmanul sănătății!
Lupu Alexia, Stanciu Rihana, clasa a VII-a C,
Prof. coordonator Lăcrămioara Muscalu,
Școala Gimnazială Nr. 10, Bacău
În viața de zi cu zi, folosim produse de curățenie care conțin substanțe chimice periculoase, iar utilizarea lor îndelungată ne poate dăuna sănătății. Nu avem cum să renunțăm la produsele pentru curățenie, însă treptat le putem înlocui cu produse ECO, care sunt mai prietenoase cu organismul nostru.
Am aplicat un chestionar la care au avut amabilitatea să răspundă 31 de persoane: 12 elevi, 11 angajați si 8 din alte categorii:
– majoritatea persoanelor (54,83%) care folosesc produse de curățenie, preferă criteriile în funcție de eficiența lor, fără să se gândească la consecințele urmate de acestea
– să nu fie toxice (22,58%)
– în funcție de informațiile scrise de pe ambalaj (12,9%)
– alte criterii (9,67%)
Produse de curățenie dintr-o gospodărie
22,58% dintre respondenți folosesc des substanțe chimice pentru omorârea dăunătorilor ( gândaci, molii, furnici, tânțari), iar 32,25% le folosesc uneori. În ceea ce privește criteriile folosite la cumpărarea produselor de îngrijire personală, 37,7% folosesc produse pe care le-au mai folosit și 32,25% în funcție de conținut. 9,67% se încred în recomandarea unei cunoștințe și 9,67% folosesc alte criterii. Întrebați dacă știu de existența unor substanțe toxice în produsele de curățenie și în cele de îngrijire personală, am obținut următoarele răspunsuri: da, 9,67%, doar unele 45,16%, nu 29,03% și nu știu 16,12%.
Când mergem la cumpărături, produsele ieftine ne tentează să le cumpăram datorită dorinței de economisire fără să ne dăm seama că nu au o calitate bună. Pe de altă parte, produsele scumpe nu reprezintă o garanție a calității, cel mai bine fiind să se citească eticheta produsului. Simbolurile și frazele de pe etichete atrag atenția asupra pericolelor pe care le pot prezenta unele produse. Dacă simbolurile arată toxicitatea, produsele sunt toxice și pentru oameni. Utilizând produsele și respectând instrucțiunile de pe etichetă nu vom fi expuși la aceste pericole.
54,83% dintre respondenți folosesc frecvent odorizante de apartament sau lumânări parfumate, 25,8% le folosesc mai rar, iar 19,35% nu le folosesc deloc. Însă lumânările parfumate, deși ne relaxează și înfrumusețează locuința, conțin un amestec de substanțe care au un efect iritant pentru ochi, nas și căile respiratorii. Aceste substanțe s-au dovedit periculoase pentru sănătatea consumatorului pe termen lung.
Detergenții sunt cele mai uzuale produse de curățenie din casă, însă știați că ele conțin o mulțime de efecte dăunătoare asupra organismului, ce folosite în mod îndelungat ne afectează sănătatea? Detergenții s-au dovedit că, prin unele componente din alcătuirea lor sunt toxice pentru animale, plante, oameni și pentru mediul natural. Cel mai bine este să folosim detergenți BIO, ce conțin ingrediente active naturale, extrase din plante (aloe vera, citrice, eucalipt, nucă de cocos ) care nu lasă reziduuri și sunt biodegradabile.
Este foarte important și sănătos să aerisim bine și regulat încăperile, aerul stătut având consecințe foarte neplăcute, cauzând probleme de sănătate. Camera trebuie aerisită 5-10 minute în funcție de temperatura externă, cu geamul larg deschis. 96,77% dintre respondenți aerisesc zilnic în toate camerele, iar 3,22% aerisesc doar în unele camere.
Concuzii desprinse din chestionar
– 54,83% dintre oameni sunt preocupați de curățarea rapidă a locuinței și doar 22,58% sunt interesați de toxicitatea produselor folosite; considerăm că produsele ce curăță rapid sunt mai concentrate, deci mai toxice. Printre afecțiunile produse de acestea sunt: boli respiratorii, cancer, astm, erupții cutanate, iritații ale ochilor, tulburări endocrine, arsuri chimice, conform unui studiu american;
– 80,63% folosesc produse odorizante, care produc alergii și tulburări hormonale, conform aceluiași studiu american;
– 54,83% dintre respondenți folosesc substanțe pentru distrugerea dăunătorilor, care sunt toxice și pentru oameni, producând dureri de cap, greață, alergii ale pielii, iar la copii produc hiperactivitate, deficit de atenție și scăderea coeficientului de inteligență;
– doar 32,25% dintre respondenți sunt preocupați de compoziția produselor de îngrijire personală
– 54,83% știu că produsele folosite au și substanțe care pot afecta sănătatea organismului, iar 16,12% nu știu nimic legat de asta.
Totuși oamenii ar trebuie să afle că săpunurile și gelurile antibacteriene conțin triclosan, care crește rezistența bacteriilor și produc infertilitate, alergii, pubertate timpurie, obezitate.
– 96,77% aerisesc zilnic toate camerele, ceea ce este un fapt pozitiv.
Soluții identificate: comunicarea concluziilor către colegi și părinți, precum și schimbarea stilului de viață. Putem înlocui produsele toxice cu produse bio. Dacă acestea sunt prea scumpe, putem folosi produse naturale, care sunt ieftine și ușor de procurat: oțet sau zeamă de lămâie, bicarbonat de sodiu pentru curățarea suprafețelor, uleiuri esențiale pentru odorizarea încăperilor, dezinfectanți fără alcool, săpun de casă și apă pentru curățarea covoarelor, pastă de dinți pentru curățarea obiectelor din metal și vodcă pentru obiectele din metal sau oglinzi.
Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască. Dacă nu avem grijă de noi, neglijența și nepăsarea vor risipi acest dar prețios, lăsat de la Dumnezeu!
8 produse toxice pe care să nu le aduci niciodată în casa ta
https://republicabio.ro/blogs/stiri/7-substante-periculoase-de-care-sa-ne-ferim-din-produsele-de-curatenie
https://www.alegesanatos.ro/blog/tehnici-si-terapii-66/detergentii-pericol-pentru-sanatate-ce-alternative-ecologice-avem-la-indemana-1441.html
De ce este esențial să aerisim locuința iarna și cum să o facem eficient
***
Uite, a mai trecut o mașină, uite s-a mai dus o gură de oxigen!
Calistru Daniel, clasa a VII-a C,
Prof. coordonator Corina Bîra,
Școala Gimnazială Nr. 10, Bacău
Exact, ați auzit bine. Dar oare cum ne poate afecta simpla mașină care trece? Când mașina trece, consumă oxigenul pe care un om îl poate respira timp de aproximativ 2 ore. Dat fiind că într-o zi trec aproximativ 10 milioane de mașini pe tot globul, 20 de milioane de ore se pierd din viață, echivalentul a 480000000 de zile.
Atât pierde umanitatea în fiecare zi. Haideți să facem ceva pentru a asigura viața generațiilor viitoare.
Soluții:
- Convingerea colegiilor să utilizeze bicicleta sau trotineta pentru deplasarea pe distanțe scurte.
- Răspândirea acestor informații pe rețelele sociale.
- Aducerea la cunoștință vecinilor.
Bibliografie:
Cati litri de oxigen consuma un om in 24 de ore? (tpu.ro)
***
Ultimul cântec de lebădă
Burlacu Bianca Elena, clasa a VII-a C,
Prof. coordonator Corina Bîra,
Școala Gimnazială Nr. 10, Bacău
Cu toții admirăm eleganța lebedelor, dar am privit mai atenți apele în care înoată aceste creaturi maiestuoase? Le-am fotografiat, ne-am lăudat pe rețelele de socializare și apoi am plecat. Sunt sigură că Ceaikovski nu și-a imaginat aceste minunate creaturi plutind într-un ocean de gunoaie.
Peste un milion de animale mor anual din cauza plasticului din ape. Se estimează că în 2010, 8 milioane de tone de plastic au pătruns în ocean prin mai multe surse, inclusiv râuri.
Ce-ar fi dacă școlile situate în apropierea apelor ar planifica zile în care elevii pot merge să ecologizeze aceste zone?
Durează peste 400 de ani pentru ca o mască să se poată descompune.
Plasticul rămâne în tractul digestiv al păsărilor timp de 15 luni, ceea ce face mai dificilă absorbția alimentelor reale.
Dozele de bere conțin Bisfenol A (BPA) care și în doze mici cauzează probleme ale sistemului nervos.
Poluarea cu microplastice afectează viața marină contaminând chiar și ținuturi nelocuite, cum ar fi zona arctică.
De la elevi pentru elevi: o lecție de ecologie
Bibliografie: https://ourworldindata.org/plastic-pollution
***
Risipa de alimente – o problemă mondială
Airinei Beatrice Elena, clasa a VII-a A,
Prof. coordonator Corina Bîra,
Școala Gimnazială Nr. 10, Bacău
Considerând că alimentaţia este o necesitate fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi dezvoltării fiinţei umane, în 1980, ONU a stabilit marcarea Zilei Mondiale a Alimentaţiei. Aceasta se sărbătorește pe 16 octombrie.
Risipa de alimente este o problemă mondială care a acumulat o importanță extrem de mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Importanța acestui subiect continuă să ia amploare având în vedere nevoia de a hrăni o populație aflată în continuă creștere. Alimentele sunt un bun vital, iar producția lor poate solicita resurse însemnate. Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite, generând importante costuri economice și de mediu, peste un miliard de tone din hrana produsă pierzându-se de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, în contextul în care milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame.
Cum și unde se transformă mâncarea destinată consumului în deșeuri?
· la producție, din pricina rezistenței scăzute a culturilor la intemperii, boli și dăunători;
· la vânzare, prin preferința magazinelor de păstra mâncarea pe rafturi până când expiră în loc să o doneze înainte de termen;
· la consumatorul final, din multiple motive: achiziționarea unei cantități peste necesarul zilnic din lipsa timpului sau ofertele promoționale de tipul „Cumpără patru produse și plătești doar două”.
Cauzele risipei de alimente
Uneori gătim prea mult sau depozităm incorect hrana. Alteori ne facem cumpărăturile incorect, fără a verifica frigiderul înainte ori fără o listă clară ori facem cumpărături atunci când ne e foame și, astfel, cumpărăm mai mult decât avem nevoie.
Iată un exemplu
În România, anual, aproximativ o treime din produse ajung la coșul de gunoi. Asta înseamnă că un român aruncă, în medie, 97,5 kilograme de mâncare pe an.
Urmările?
· frigidere mai goale cu 30%;
· foamete în țările defavorizate;
· pierderi economice anuale;
· epuizarea resurselor necesare în producția alimentelor (terenuri agricole, apă, energie electrică);
· creșterea potențialului încălzirii globale ca urmare a gazelor cu efect de seră emise de hrana aruncată.
Procentele alimentelor risipite la nivel global sunt:
· 30% din producția de cereale
· 45% la fructe și legume
· 20% la produsele lactate
· 20% la producția de carne
· 20% la semințele oleaginoase
· 45% la plantele rădăcinoase
Soluții pentru a evita risipa de mâncare
– Fă o listă de cumpărături și respect-o!
– Informează-te despre cum se depozitează corect alimentele!
– Folosește resturile, fii creativ, include-le într-o altă rețetă!
– Verifică întotdeauna termenul de valabilitate al alimentelor!
– Încearcă să pregătești doar porțiile de care ai nevoie!
– Nu mai cumpăra alimente de care nu ai nevoie!
– Multe alimente pot fi congelate și, astfel, se pot păstra o perioadă mai lungă!
– Planifică-ți cumpărăturile pentru a achiziționa doar produsele de care ai nevoie!
– Calculează bugetul, deoarece irosirea alimentelor înseamnă irosirea banilor.
Prezentarea soluțiilor colegilor mei
Ce măsuri iau autoritățile?
Schimbarea stă în noi, spun autoritățile. Pentru a combate risipa alimentară, Comisia Europeană a lansat, în 2016, campania „Opriți risipa alimentelor”, populația fiind încurajată să facă eforturi pentru a stopa risipa alimentelor. Proiectele pentru combaterea risipei de alimente au început să se dezvolte și în România, exemplu – proiectul Food Waste Combat, derulat de JCI Cluj, care organizează mese pentru oamenii defavorizați, valorificând zeci de kilograme de alimente.
Pentru aprofundarea esenței acestei probleme, am apelat la un specialist. Doamna Niculiță Simona, asistent la SJU Bacău a răspuns pozitiv invitației lansate și a avut plăcerea de a răspunde la câteva întrebări:
– Ce efecte are consumul excesiv de alimente asupra sănătății?
– Excesul alimentar poate duce la creșterea nedorită a greutății corporale, dar acesta nu este singurul efect negativ. Mâncatul în exces afectează corpul într-o varietate largă de moduri, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt: organele digestive muncesc mai mult, se pot afecta somnul, ritmul cardiac, esofagul, ficatul și pancreasul.
– Ce reprezintă termenul de garanție al alimentelor și care e importanța lui?
– În primul rând este important să știm ca termenele produselor alimentare și nealimentare se deosebesc esențial. Produsele nealimentare au durată de funcționare și termen de garanție, iar produsele alimentare au termen de valabilitate și dată limită de consum. A se consuma de preferință înainte de” / „De preferat până la data de…” indică data până la care se preconizează că produsul alimentar este la calitate maximă. Produsele alimentare pot fi consumate în siguranță după depășirea datei respective, cu condiția să fie respectate instrucțiunile de depozitare. Este vital pentru a stopa risipa de alimente să fie respectate instrucțiunile de depozitare însă, a nu se confunda evitarea risipei alimentelor cu imprudența de a consuma alimentele necorespunzător.
– Alimentele își pierd proprietățile prin congelare?
– Societatea trebuie să-și schimbe părerea față de alimentele congelate ca fiind ieftine și nu foarte sănătoase. Conținutul de nutrienți, vitamine și minerale din alimentele congelate nu numai că nu sunt inferioare celor naturale, ci le depășesc. Procesul de congelare nu dăunează legumelor și fructelor. Activitatea bacteriilor este întreruptă prin congelarea legumelor, după decongelare însă, acestea revin la normal; de aceea, legumele trebuie tratate prin fierbere sau coacere. Este benefic pentru organism să adăugăm legumele congelate direct la gătirea preparatelor pentru a nu se pierde nutrienții.
– Ce criterii ar trebui să respecte oamenii la cumpărături?
– Organizarea cumpărăturilor presupune o anumită rutină ușor de urmat: verificarea frigiderului înainte de a întocmi lista de cumpărături, alegerea porţiilor mici, neambalate și să mâncăm înainte de a ajunge la magazine. Bugetul prestabilit ne ajută să economisim bani, dar ne și protejează de cumpărarea impulsivă, iar verificarea termenelor presupune înţelegerea lor. Combaterea risipei de alimente presupune asumare, respect și implicare.
Concluzii
O posibilă soluție
Pentru îmbunătățirea vieții noastre și pentru conservarea mediului, trebuie să ne schimbăm obiceiurile când vine vorba de mâncare. Trebuie să învățăm să cumpărăm doar alimentele de care avem nevoie și să le folosim într-un mod inteligent, pentru a evita risipa. Risipa alimentară înseamnă resurse și bani irosiți, încălzire globală accelerată și inechități sociale. Fiind responsabili, demonstrăm că ne pasă! De la mic la mare este impetuos necesar să ne implicăm! Soluțiile vin de la noi, prin noi, cu noi!
RESURSE ȘI DOCUMENTAȚIE
– Cartea „Risipa Alimentară în România, analiză și posibile soluții”, JCI Cluj, 2015, Editura Grinta
– https://www.lidl.ro/sanatate-si-nutritie/stop-risipa
– https://gfmd.media-digitala.ro/fenomenul-risipei-de-mancare-cauze-si-solutii/
– https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170505STO73528/risipa-alimentara-in-ue-milioane-de-tone-de-alimente-la-gunoi
– http://www.enciclopedie.info/risipa-alimentara/
– https://www.madr.ro/risipa-alimentara/publicatii-si-materiale-informative.html
***
Prospectele, o afacere păguboasă pentru natură
Secțiunea foto
Jurebie Ștefan, clasa a VII-a A,
Prof. coordonator Corina Bîra,
Școala Gimnazială Nr. 10, Bacău
Pentru producerea și promovarea unui singur medicament sunt tăiați 100 de arbori seculari din pădurea forestieră.
SPUNE STOP RISIPEI DIN INDUSTRIA FARMA! CUMPĂRĂ MEDICAMENTE CU PROSPECTUL PRINTAT DOAR PE CUTIE.
Farmacia câștigă, natura pierde
Bibliografie:
https://www.worldatlas.com/articles/how-many-trees-does-it-take-to-make-1-ton-of-paper.html
https://www.facebook.com/groups/871654252977758
Şcoala Gimnazială Nr.10 Bacău 